Kozlik,moşierul din Rohac,are şapte fii şi trei fiice,dar vecinul său Lazăr,stăpânul din Ibovise,are o singură fiica,pe Marketa. Când aceasta îi este răpită de chipeşul Mikolas,el bântuie,ca un Lear rătăcit,pădurile stăpânite de cavalerii regelui Saxoniei. Dar când se trezeşte,din nou,cu ea,tatăl dezonorat o refuză şi ”nunta” are totuşi loc,cu un mire în agonie. Predilecţiei filmelor din perioada ”Primaverii de la Praga” pentru actualitate fierbinte şi viaţă de toate zilele,regizorul îi opune o incursiune în trecut,poveste din bătrâni despre traiul oamenilor printre ierni la fel de încrâncenate ca începuturile creştinătăţii şi civilizării lor. Inspirată de romanul omonim al lui Vladislav Vancura dar având şi ca model eroica pânză a ”Nibelungilor” lui Fritz Lang,adaptarea excelează în tonuri contrastante,cu peisaje depeizate,cu vii dialoguri între alb şi negru,exprimând metaforic iubirea şi cruzimea care îşi dispută etern sufletul omului. Fotografia magică şi orchestrarea insolită a unor lungi compoziţii statice captivează ochii spectatorului că o ilustraţie pertinenta a romanului,trădând însă şi formaţia de plastician a realizatorului care îşi începuse cariera într-o formă picturala a desenului animat.Kozlik,moşierul din Rohac,are şapte fii şi trei fiice,dar vecinul său Lazăr,stăpânul din Ibovise,are o singură fiica,pe Marketa. Când aceasta îi este răpită de chipeşul Mikolas,el bântuie,ca un Lear rătăcit,pădurile stăpânite de cavalerii regelui Saxoniei. Dar când se trezeşte,din nou,cu ea,tatăl dezonorat o refuză şi ”nunta” are totuşi loc,cu un mire în agonie. Predilecţiei filmelor din perioada ”Primaverii de la Praga” pentru actualitate fierbinte şi viaţă de toate zilele,regizorul îi opune o incursiune în trecut,poveste din bătrâni despre traiul oamenilor printre ierni la fel de încrâncenate ca începuturile creştinătăţii şi civilizării lor. Inspirată de romanul omonim al lui Vladislav Vancura dar având şi ca model eroica pânză a ”Nibelungilor” lui Fritz Lang,adaptarea excelează în tonuri contrastante,cu peisaje depeizate,cu vii dialoguri între alb şi negru,exprimând metaforic iubirea şi cruzimea care îşi dispută etern sufletul omului. Fotografia magică şi orchestrarea insolită a unor lungi compoziţii statice captivează ochii spectatorului că o ilustraţie pertinenta a romanului,trădând însă şi formaţia de plastician a realizatorului care îşi începuse cariera într-o formă picturala a desenului animat.
Partea a 2-a
|